Se afișează postările cu eticheta Matrita. Afișați toate postările

miercuri, 19 septembrie 2012

Motoare electrice auto

Avantajele şi dezavantajele maşinilor cu motor electric
Chiar dacă motoarele termice sunt încă „la putere” pe piaţa auto, maşinile cu motor electric intră tot mai puternic pe piaţă, marii producători lansând tot mai multe maşini electrice care să le înlocuiască pe cele cu motor termic pe benzină, motorină sau gaz.

Paul Danci, un inginer român care lucrează la cel mai înalt nivel, în domeniul automotive, în Germania, a realizat pentru „Adevărul” o analiză a avantajelor şi dezavantajelor pe care le au maşinile cu motor electric. La capitolul avantaje se pot bifa: gradul redus de poluare, întreţinerea şi chiar siguranţa. La capitolul dezavantaje, inginerul a identificat problema alimentării şi a nivelului redus de autonomie, dar şi lipsa infrastructurii pentru încărcarea bateriilor. Redăm detaliat avantajele şi dezavantajele motoarelor electrice explicate de Paul

Vezi și

Turismele Electrice in actualitate

Danci:
Avantaje: Gradul de poluare. Gradul de poluare al motorul electric este încomparabil mai mic decât cel al motoarelor termice. Într-adevăr, dacă ar fi să privim realitatea, şi energia electrică folosită trebuie produsă. Producţia de energie electrică în sine poate crea poluarea. Folosirea energiei electrice în scopul propulsiei autovehiculelor nu crează poluare. Distribuţia de cuplu. Motoarele termice se folosesc de aşa numitul „tren de rulare” pentru a adapta şi a transmite puterea devoltată de motor către roţi. „Trenul de rulare” poate avea diferite componente, în funcţie de performanţele dorite. Cutia de viteză este cea mai importantă componentă şi are rolul de a face transformarea de cuplu si viteză de rotaţie a motorului şi a distribui aceast cuplu spre roţi. Diferenţialele participă la acest proces şi imbunătăţesc acest proces al transmisie de cuplu dezvoltat de motor şi în acelaşi timp cresc controlabilitatea vehiculului. În cazul maşinilor cu motoare electrice „trenul de rulare” arată diferit şi conţine componente diferite. Nu mai este nevoie de aceste sisteme care conţin o mulţime de componente în mişcare. Multe componente în mişcare pot fi eliminate prin utilizarea motoarelor electrice. În esenţă traseul de la energie electrică la roţi este: Baterie – Convertor electric de putere – transmisie – roţi. Eficienţa motoarelor electrice. Privind în ansamblu, motoarele elecrice pot avea o eficienţă de aproximativ 90% în comparaţie cu motoarele termice alimentate cu motorină, benzină sau gaz. Această eficienţă net superioară a motoarelor electrice comparată cu cele termice se datorează faptului că majoritatea componentelor folosite pentru a stoca, produce şi distribui energia folosită la alimentarea vehiculelor electrice sunt mult mai eficiente. Motoarele termice produc energie folosită la propulsia maşinii şi produc căldură. Pentru ca eficienţa maşinii să crească este nevoie ca cea mai multă energie să fie produsă pentru a pune în mişcare maşina, nu pentru a produce energie termică. Motoarele electrice şi sistemele periferice produc căldură şi au alte tipuri de pierderi dar sunt mult mai mici comparate cu cele termice. Acceleraţia maşinilor cu motoare electrice. O maşină de serie cu motoare electrice poate avea o acceleraţie care este între aceleaşi valori cu cele mai rapide maşini de serie sau chiar maşini de curse de viteză. Asta se poate întămpla deoarece motorul electric poate produce cuplul (torque) maxim din momentul 0 pe când cel termic produce cuplul maxim la o anumită viteză şi anumite turaţii ale motorului. Întreţinerea unei maşini electrice. Datorită faptului că o maşină electrică are mai puţine părţi în mişcare comparat cu o maşină cu motor termic, întreţinerea ei este mai uşoară şi mai ieftină. Într-adevăr, maşinile electrice fiind ceva relativ nou pe piaţa de larg consum, locurile unde pot fi reparate sau întreţinute sunt puţine comparat cu cele unde se repara şi se întreţin cele cu motoare termice. Acest aspect se va schimba datorită nevoie de astfel de service-uri care oferă servicii pentru maşinile electrice care vor fi tot mai multe. Siguranţa maşinilor electrice în cazul accidentelor rutiere. Datorită faptului că în cazul maşinilor electrice se preferă varianta în care fiecare punte are propriul motor electric, masa maşinii este distribuită uniform. În cazul maşinilor cu motoare termice zona unde se afla motorul era cea mai grea, şi în cazul anumitor tipuri impact, pagubele materiale şi de pierderi de vieţi omenşti era mare. Prin faptul că sistemul de propulsie este distribuit în mai multe zone ale maşinii acest lucru duce la o comportare diferită a maşinii în caz de accident. Totodată, pericolul de incendiu datorită aprinderii carburantului sau a conductelor aflate în zonele cu temperaturi ridicate este mai mult mai scăzut sau chiar inexistent. Dezavantaje: Autonomia maşinilor electrice. Acest aspect se înbunătăţeşte semnificativ o dată cu noile tehnologii care permit stocarea de mai multă energie electrică în acumulatorii aflaţi în maşină. Maşinile electrice de top au o autonomie de aproximativ 430 de km cu acumulatorii încărcaţi la maximum. Pare puţin dar există maşini (şi nu puţine) care datorită consumului mare de carburant sau a rezervoarelor mici pot face cam tot atâţia kilometri cu un plin de carburant. Totodată, autonomia nu va creşte proporţional cu numărul de acumulatori aflaţi în maşină. Cel mai mare impact pentru autonomia maşinilor, in general, este masa maşinilor iar o data cu creşterea numărului de acumulatori va creşte şi masa maşinii. Alimentarea cu energie. Dacă pentru o maşină cu carburanţi convenţionali (benzină, motorină gaz) timpul de alimentare poate fi de sub 10 minute, pentru maşinile electrice acesta creşte. Pentru maşinile cu motoare electrice, această temă se tratează diferit. Timpul de încărcare depinde foarte mult de cât de multă energie electrică poate fi livrată maşinii. Există sisteme de „supraîncărcare” care funcţiononează la tensiuni înalte şi care livrează în aproximativ 45 de minute energie necesară pentru a parcurge peste 250 de km. Există şi cazuri când o încărcare completă a acumulatorilor poate dura până la 8 ore. Ca parte pozitivă al aspectului alimentării maşinii cu energie electrică îl constituie faptul că poate fi alimentată de acasă, de la reţea de energie electrică de 220 V/110V . Infrastructura pentru alimentarea cu energie. Dacă avem destul staţii de carburant în 2017, staţii de încărcare a maşinilor electrice sunt cu mult mai puţine. Datorită tehnologiei care este relativ nouă pe pentru piaţa de larg consum, infrastructura nu poate ţine pasul cu avansul tehnologic din industria constructoare de maşini. În Europa, în ţările vestice au început să apară, în parcările de pe austostrăzi staţii de încărcare pentru maşinile electrice dar dacă părăseşti autostrada greu găseşti alte staţii. Durata de viaţă al acumulatorilor. În funcţie de modul de încărcare/descărcare al acumulatorilor durata de viaţă poate varia de la 5-6 ani până la 13 – 15 ani. Controlul motoarelor electrice. Deşi motoarele electrice, din punct de vedere al preciziei, sunt net superioare celor termice sau sistemelor cu control hidraulic, acesta performanţă vine totuşi cu un cost. Pentru a face o comparaţie pentru controlul sistemelor electrice se folosesc unităţi de măsura a timpului de nanosecunde. Într-o secundă sunt 1,000,000,000 de nanosecunde (un miliard). Pentru sistemele mecanice se folosesc timpi care se măsoară în milisecunde. Într-o secundă sunt 1000 de milisecunde. Pentru sistemele hidraulice se folosesc timpi care se măsoară în secunde. Pentru a putea controla, cu precizia necesară sistemele electrice se folosesc sisteme de calcul performante care la rândul lor consumă energie şi produc căldură, deci trebuie răcite. Fără avansul tehnologic din domeniul electronicii, motoarele electrice nu puteau deveni o soluţie viabilă şi eficientă pentru a construi maşini. Impactul utilizării energiei electrice pentru încărcarea maşinilor electrice. Deşi maşina electrică, în sine, nu poluează, pentru a produce energia electrică necesară se folosesc, în unele cazuri, ca materii prime cărbunii. Producţia energiei electrice cu cărbuni produce poluare. Creşterea nevoii de energie electrică care apare o dată cu numărul crescând de maşini electrice ar putea duce la producţia de energie electrică cu metode convenţionale. Impactul creşterii nevoii de energie electrice pentru a alimenta maşinile electrice va duce la nevoia de investiţii in surse de energie electrică curată care s-ar putea să ducă la creşterea preţurilor energiei electrice.

Citeste mai mult: adev.ro/onk2pv

Maşinile Dacia şi Ford produse la Mioveni, respectiv Craiova, vor avea şi versiuni cu motoare electrice, începând din 2012.

Acestea vor fi produse la fosta uzină a Lăstunului,

la Timişoara, în parteneriat cu Siemens.

Motoare electrice pentru Dacia şi Ford, din 2012

Alianţa Renault-Nissan are planuri ambiţioase în ce priveşte maşinile electrice, iar România face parte din planurile pe termen scurt.

Astfel, după ce Nissan Leaf a fost lansată pe pieţele din Japonia şi USA, iar Renault Fluence E.Z. va apărea în Europa în anul 2011, oficialii Renault doresc să folosească marca Dacia pentru a produce maşini electrice low-cost.

În paralel, Ford a prezentat deja versiunea electrică a lui Ford Transit Connect şi, conform unor surse interne,această variantă se va produce şi la uzina de la Craiova, urmând a satisface cererea pe plan european şi, se speră, şi în Rusia şi Asia.

Dar, pentru că liniile tehnologice de la Mioveni, respectiv Craiova nu au fost gândite pentru producţia de motoare electrice, guvernul român a venit cu propunerea de a realiza o fabrică special dedicată acestui gen de motoare la Timişoara. Este vorba despre fosta uzină unde a fost produs micul Lăstun - să nu uităm că inventatorul Iustin Capră a realizat o versiune cu motor electric pentru Lăstun chiar în anii '80.

Fabrica va fi realizată de Siemens, cel mai important investitor în domeniul componentelor electronice auto din România, care va realiza motoarele electrice conform specificaţiilor fiecărui producător în parte. De altfel, Siemens are deja în plan parteneriate cu fabricile Suzuki şi Audi din Ungaria, Timişoara fiind o locaţie strategică excelentă pentru Siemens.

Mai rămâne problema infrastructurii de alimentare cu energie electrică, despre care încă nu există nici o informaţie. Totuşi, surse din interiorul guvernului afirmă că se lucrează la un astfel de proiect, în paralel cu retehnologizarea reţelei de producere şi livrare a energiei electrice, în acest sens fiind angajate două mari companii de consultanţă strategică.

Deocamdată, oficialii Dacia nu au confirmat aceste planuri, dar cu siguranţă vom afla mai multe în curând, după ce proiectul Dacia Grand Sandero va intra în producţie de serie mare la Mioveni.

Cât despre fabrica Ford de la Craiova, sunt zvonuri că preţul lui Ford Transit Connect EV va fi unul foarte avantajos pentru organismele statului şi firmele care cumpără flote - pentru persoanele particulare, doar undeva după 2015 ar putea deveni tentante aceste modele din punct de vedere financiar, o dată cu programele de bonusuri guvernamentale.

joi, 30 august 2012

Matrite

Matrițe Industriale

Vezi și

Accesorii pentru prese

Cuplaje pachet aruncare

Ecrane pentru matrite

Hartie de tusat

Dispozitive pt capatul bratului robot

Picioare prese

Controlul temperaturii

Coliere de incalzire

Termocuple/Termometre

Termometru

Componente pentru ridicare

Inele de ridicare

Inel de ridicare cu bolt

Componente pentru matrite

Ejector Pins

Mould Monitoring

Cuple rapide pentru matrite

Compatibile cu standardul DME

Compatibile cu standardul Hasco

Compatibile cu standardul RPL

Compatibile cu standardul RMI

Skandinavisk Serie

Elemente de racire

Cuple rapide pentru matrite
Furtun
Distribuitoare
Robineti cu bila
Coliere de furtun
Etansare
Accesorii racire/Fitinguri
Detartrare
Masurare debit

vineri, 25 mai 2012

MOTOARE CU ABURI

Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic.

Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului se obține din arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleară.

Vezi și

Motoarele cu abur au dominat industria și mijloacele de transport din timpul Revoluției industriale până în prima parte a secolului al XX-lea, fiind utilizate la acționarea locomotivelor, vapoarelor, pompelor, generatoarelor electrice, mașinilor din fabrici, utilajelor pentru construcții (excavatoare) și a altor utilaje. A fost înlocuit în majoritatea acestor aplicații de motorul cu ardere internă și de cel electric.

Energia aburilor inca mai asigura o mare parte din energia folosita in prezent. Chiar si cele mai avansate reactoare nucleare sunt doar simple surse de caldura care transforma apa in aburi pentru a actiona turbine legate la generatoare de electricitate.

Prima masina cu aburi a fost inventata in secolul I e. n. de catre inginerul grec Heron din Alexandria. O sfera goala pe dinauntru era pivotata pe doua tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbator. Aburii umpleau sfera si ieseau prin tevi dispuse in parti opuse ale acesteia. Jeturile de aburi care tasneau determinau sfera sa se roteasca. Totusi, in ciuda faptului ca era o inventie interesanta, masina nu servea unui scop util.
Prima masina cu aburi cu utilitate practica a fost inventata in 1698 de un inginer englez pe nume Tomas Savery. Aburul dintr-o camera era racit pana se condensa si forma o cantitate mica de apa. Reducerea mare a volumului producea un vid partial, care era folosit pentru a absorbi apa din minele de carbuni.

Forta pistonului
La masina inventatade inginerul englez Tomas Newcomen, in jurul anului 1710, aburii impingeau un piston in sus printr-un cilindru.
Apoi cilindrul era racit pentru a condensa aburii, si pistonul era tras in jos. Condensarea aburilor reducea presiunea din cilindru, astfel incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a impinge pistonul in jos. Din acest motiv, Newcomen isi numea masina cu aburi "atmosferica`. Ea era folosita pentru a pune in functiune pompe de mina. Desi s-a dovedit mult mai eficienta decat sistemul lui Savery, masina lui Newcomen era extrem de inceata si ineficace. Aceasta pentru ca dupa racire cilindrul trebuia incalzit pentru a produce din nou aburi necesari care sa impinga pistonul in sus. Altfel aburiii s-ar fi condensat instantaneu.
Masina lui Watt Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian James Watt. La masina sa inventata in 1769, aburii treceau intr-o camera separata pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit alternativ, pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute. De asemenea, masina lui Watt era mai rapida, pentru ca puteau admite mai multi aburiin cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozitia initiala. Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca masina cu aburi sa poata fi folosita intr-o gama larga de aplicatii. In perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revolutionasera deja calatoria pe uscat. Masinile cu aburi au facut posibile si tiparirea ziarelor, torsul si tesutul textilelor si actionarea masinilor
de spalat in "spalatoriile cu aburi". Masinile cu aburi puneau in miscare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pamantul. Antreprenorii de curatatorii aveau aspiratoare cu
aburi, si la cele mai bune frizerii din orase existau chiar si perii pentru masarea capului actionate de aburi.

Miscarea rotativa
Miscarea primelor masini cu aburi produceau o miscare alternativa (de " du-te-vino")prin intermediul pistoanelor care se deplasau in cilindrii. Aceasta miscare a putut apoi sa fie transformata in miscare rotativa prin mijloace mecanice. Turbinele cu aburi produc miscarea rotativa nemijlocit prin forta aburilor. Mai multi inventatori au experimentat cu turbine cu aburi in anii 1800, insa abia in anul 1884 a aparut un model eficient si manevrabi, inventat de inginerul englez Charles Parsons. La cativa ani de la inventie turbinele Parsons erau folosite la propulsarea vaselor si actionarea generatoarelor.
Transformarea energiei Masinile cu aburi si turbinele transforma caldura in energie. La ambele caldura produsa de combustibil este folosita la fierberea de apa, obtinandu-se un volum de aburi de 1600 de ori mai mare, iar aburii comprimati provoaca miscare. La motoarele cu piston aburii se dilata intr-un cilindru, impingand un piston. La turbinele cu aburi, aburii care se dilata actioneza rotoare. In ambele cazuri, aburii pird energie termica.
Masinile cu aburi si turbinele sunt exemple de motoare cu ardere externa, deoarece caldura se aplica in afara sectorului de lucru, de obicei prin combustie-arderea combustibililor. Aburii sunt creati in fierbatoare prin arderea petrolului sau a carbunilor. In centralele nucleare caldura este produsa prin reactii nucleare.
2. - MOTOARE ELECTRICE -
Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie, generatoarele si motoarele electrice au o utilizare foarte larga - de la motoare pentru burghie si pana la locomotive.
Electricitatea exista de la crearea materiei, intrucat materia este formata din atomi, care contin particule incarcate electric, numite protoni si electroni. Vechii greci stiau ca frecand o bucata de chihlimbar cu o bucata de panza, aceasta va atrage obiecte usoare, dar nu aveau o explicatie a acestui fenomen. De fapt, frecarea genereaza electricitate.
Materialele...

Mașina lui Watt

Schema unui motor cu abur cu triplă expansiune.

La mașina sa inventată în 1769, aburul trecea într-o cameră separată pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit și răcit alternativ, pirderile de căldură ale mașinii erau relativ scăzute. De asemenea, mașina lui Watt era mai rapidă. Aceste soluții și diversele îmbunătățiri concepute de Watt au făcut ca mașina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicații.

În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice revoluționaseră deja călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au făcut posibile și tipărirea ziarelor, torsul și țesutul textilelor și acționarea mașinilor de spălat în „spălătoriile cu aburi”. Mașinile cu abur puneau în mișcare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul. Antreprenorii de curățătorii aveau aspiratoare cu abur, și la cele mai bune frizerii din orașe existau chiar și perii pentru masarea capului acționate cu abur.