Notând cu U si I indicaţiile voltmetrului şi ampermetrului, dacă se calculează puterea (absorbită sau debitată) cu relaţia :
(6.15)
se face o eroare sistematică de metodă ce trebuie corectată.
Expresiile corecte ale puterilor se stabilesc ţinând seama de consumurile aparatelor de măsurat (se cunosc: RA – rezistenţa internă a ampermetrului şi RV – rezistenţa internă a voltmetrului).
Observaţii
Se constată ca puterea consumată de receptor PR şi puterea debitată de generator PG (relaţiile 6.3, 6.6, 6.9, 6.12 ) sunt date de produsul indicaţiilor ampermetrului şi voltmetrului , din care se scad sau
2) Eroarea relativă de metodă la măsurarea puterii consumate de receptor PR în montaj amonte (6.3) este cu atât mai mică cu cât căderea de tensiune pe ampermetru este mai mică decât căderea de tensiune pe receptorul R ; montajul este adecvat pentru măsurarea receptoarelor cu consum mare de putere, deci a puterilor mari.
3) Eroarea relativă de metodă la măsurarea puterii consumate de receptor PR in montajul aval (6.9) este cu atât mai mică cu cât curentul prin voltmetru IV este mai mic decât curentul I , din circuit , deci cu cât rezistenta RV este mai mare decât rezistenta R; montajul este adecvat pentru măsurarea consumului de putere al receptoarelor cu rezistenţă mică, deci a puterilor mici.
4) Indiferent de modul de conectare a aparatelor, între puterile: PG – generată de sursă , PR – consumată de receptor şi puterea absorbită de aparate pA şi pV , există relaţia:
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
6.2. Măsurarea puterii şi energiei în c.a. monofazat
Măsurarea puterii (P) şi energiei (W) în c.a. monofazat (50 Hz) prezintă interes la testarea blocurilor de alimentare din echipamentele electronice, a aparaturii electrocasnice, precum şi la măsurarea consumului de energie în locuinţe. Cum energia (W) este putere integrată în timp, în cele ce urmează se va pune accentul pe acesta din urmă.
6.2.1. Măsurarea puterii în c.a. monofazat
6.2.1.1. Definirea puterilor în c.a. monofazat
Presupunând un dipol electric având la borne aplicată tensiunea u(t) şi fiind parcurs de curentul i(t), valori instantanee, puterea instantanee în c.a. monofazat se defineşte cu relaţia:
p(t) = u(t)·i(t) . (6.16)
Puterea instantanee este primită sau cedată, după cum sensurile tensiunii la borne u şi curentului i se asociază după regula de la receptoare sau de la generatoare.
Expresiile puterilor diferă după regimul de lucru: sinusoidal sau nesinusoidal.
a) în regim sinusoidal
În cazul când tensiunea (u) este sinusoidală (fig.6.2), iar curentul (i) se închide pe un circuit liniar (inductiv, de exemplu) expresiile lui u şi i au formele:
; (6.17)
şi ca urmare relaţia (6.16) devine :
(6.18)
Aici
Puterea absorbită de un receptor, conectat intr-un circuit de curent continuu, se defineşte ca produsul între tensiunea la bornele sale, UR si curentul pe care îl absoarbe de la sursa de alimentare, IR :
PR = URIR. (6.1)
Puterea debitată de un generator se defineşte ca produs între tensiunea la bornele sale UG şi curentul debitat IG :
PG = UGIG. (6.2)
Din definiţiile puterilor absorbită de un receptor (consumator) şi debitată de un generator (sursă), rezultă metodele de măsurare a puterii in curent continuu :
metoda indirectă a ampermetrului şi a voltmetrului;
metoda directă a wattmetrului.
6.1.1. Măsurarea puterii electrice prin metoda indirectă cu ajutorul ampermetrului şi a voltmetrului
Pentru măsurarea puterii consumată de receptor sau debitată de sursă, în curent continuu se utilizează două aparate magnetoelectrice: un ampermetru şi un voltmetru. După modul de montare a voltmetrului faţă de ampermetru se disting: montajul amonte (fig. 6.1, a) şi montajul aval (fig. 6.1, b).
Utilizând montajul amonte, distingem:
a) pentru cosumator:
puterea consumată:
PR = URIR = (U - RAI)I = UI – RAI2 (6.3)
- eroarea absolută
(6.4)
- eroarea relativă
(6.5)
Filtrul de aer, piesa auto cu importanta pentru buna functionare a motorului este filtrul de aer. Aceasta ajuta motorul sa respire si in cazul in care se va defecta, performantele motorului vor fi scazute. Filtrul de aer nu lasa particulele de praf, reziduurile sa intre in motor si sa ii afecteze functionarea.
Debitmetrul transmite informatii calculatorului masinii despre debitul de aer. Astfel, cantitatea de combustibil va fi optimizata pentru un raport aer-benzina cat mai bun.
Un bec electic consuma aprox. 100j
Cu aproximatie, un joule este energia de care ai nevoie pentru a ridica un mar la inaltimea de 1m.
Mașina Electrtică
O masina electrica este o masina normala care are in locul unui motor termic unul electric.
Energia necesara functionarii acestui motor electric este luata din diverse surse, pentru simplitate ne vom referi doar la cele echipate cu baterii si vom ignora masinile cu pila de combustie (hidrogen) si altele. Transmisia este asigurata de catre o cutie cu o singura viteza, nu pentru ca nu se pot monta cutii cu mai multe viteze, ci pentru ca nu prea are rost.
Avantajele motorului electric sunt cuplul instant, disponibil inca de la start, si silentiozitatea. Teoretic aici ar trebui sa intre si fiabilitatea si costul mic de exploatare dar cred ca suntem inca prea la inceput ca sa ne putem pronunta exact asa ca o sa le omit. Dezavantajele motorului nu prea exista dar masinile electrice au, si tin mai mult de baterie decat de motor, si anume range-ul si timpul de incarcare. Range-ul se calculeaza cam ca la o masina termica, motorul consuma X/100Km si rezervorul, bateria in acest caz, poate tine Y. Cate X intra in Y inseamna cate sute de km putem merge cu masina, la fel ca la o masina termica, diferenta este ca nu vorbim despre litri/100Km ci de kiloWatts ora (kWh)/100Km. Range-ul, la fel ca la o masina termica, nu este un numar fix ci variaza in functie de consum si consumul, iarasi la fel ca la o masina termica, poate varia in functie de stil de condus, trafic, recuperari, temperatura, folosirea AC-ului si altele.
Spre deosebire de o masina termica, sau similar unor masini mild-hibrid, masina electrica poate recupera energie atunci cand decelereaza, sau cand coboara niste pante, si aceasta energie poate incarca bateria. Acest lucru poate duce la situatii oarecum stupide cand, plecand din varful muntelui intr-o continua coborare cu o viteza constanta, masina sa incarce in loc sa consume:
Mai toate discutiile despre masinile electrice ajung mereu in acelasi punct, anume range si timp de incarcare, asa ca o sa ne axam pe acestea. Range-ul este simplu, cu o baterie cat mai mare si un consum cat mai mic obtii un range mai mare. Deja avem masini pe piata, si urmeaza sa se lanseze mai multe, cu 400-500 km range pe piata, cam cat obtin eu de la masina termica (benzina), asa ca acesta incepe sa nu mai devina o problema ci incepe sa conteze si mai mult timpul de incarcare.
Incarcarea bateriei unei masini electrice se poate face in mai multe moduri. Bine, practic e unul singur, se baga in priza dar hai sa vedem cat de mult conteaza de care priza Exista prize AC (curent alternativ) si DC (curent continuu) si masina are un charger integrat pentru ambele. Ca sa putem obtine un timp de incarcare trebuie sa luam in calcul cea mai mica valoare care exista dintre toate acestea. Adica:
1. AC. Masina se poate incarca la priza normala (230V) folosind un adaptor:
Problema este ca timpul de incarcare este destul de lung. Avand in vedere ca se pot obtine vreo 2,2-2,3 kWh din priza casnica, asta inseamna 2,2-2,3 kilowatts in fiecare ora, trebuie sa impartim capacitatea bateriei la acesti 2,3kWh si astfel obtinem timpul de incarcare, in ore, al bateriei. La o baterie de 50kWh, de ex, dureaza cam 24 de ore o incarcare full la priza casnica.
Din fericirea acesta nu este singurul mode de incarcare al bateriei, mai avem si posibilitatea de incarcare la o statie AC.